Relief şi vegetaţie
Relief
Din punct de vedere geologicteritoriul comunei aparţine miocenului, pliocenului şi cuaternarului. Depozitele miocene sunt prezente pe versanţi, reprezentate prin nisip, pietrişuri, argile şi grohotişuri. Dealurile Chechişelului sunt rezultatul fragmentării platformelor de eroziune pliocen cuaternare din care au rămas creste de circa 150-200 m. altitudine relativă, care dă aspectul unui relief accidentat.
Formele de reliefîntâlnite sunt suprafeÅ£e structurale ÅŸi versanÅ£i. Acestea sunt afectate de alunecări de teren. De asemenea se întâlnesc lunci ÅŸi terase de-a lungul râului ChechiÅŸel ÅŸi a văii LăpuÅŸului. În general acestea sunt plane, cu denivelări foarte mici.
Solurilesunt brune, podzolice acide ÅŸi grele în cea mai mare parte a hotarului argile marnoase cu intercalaÅ£ii de gresii.
Solurilesunt brune, podzolice acide ÅŸi grele în cea mai mare parte a hotarului argile marnoase cu intercalaÅ£ii de gresii.
ReÅ£eaua hidrograficăa comunei DumbrăviÅ£a este alcătuită din râul ChechiÅŸ, format din apele văilor Sasca care vine din hotarul oraÅŸului Baia Sprie ÅŸi Valea Morii care izvorăşte de la poalele muntelui MogoÅŸa ÅŸi străbate satele Negreia ÅŸi SiseÅŸti întâlnindu-se cu Sasca în satul UnguraÅŸ. De la sud de MogoÅŸa izvorăşte pârâul Bulzului, care străbate satele DăneÅŸti, Bontăieni ÅŸi ÅžindreÅŸti ÅŸi se adună în satul Rus cu apele de la UnguraÅŸ, formând râul ChechiÅŸel.
Vegetaţia
Diversitatea condiţiilor de relief, climatice, hidrografice şi de sol ale comunei Dumbrăviţa explică varietatea vieţii vegetale şi animale. Vegetaţia bogată dă un farmec şi prospeţime peisajului geografic dumbrăviţean. S-a dezvoltat o bogată vegetaţie reprezentată prin variate asociaţii lemnoase şi ierboase. Vegetaţia
În structura suprafeÅ£elor cultivate ponderea cea mai mare o au culturile de grâu, porumb ÅŸi cartofi. Pomicultura ocupă un loc însemnat, având suprafeÅ£e întinse cu meri ÅŸi pruni. În pădurile din comună speciile dominante sunt de stejar în amestec cu alte specii foioase. Astfel, în păduri gasim specii de gorun, stejar (Quercus robur), carpen (Carpenus lectulus), plop alb (Populus alba) ÅŸi plopul negru (Populus nigra), tei (Tillia cordata), fag (Fagus silvatica) ÅŸi specii răşinoase: molid (Picea excelsa), pin (Pinus montana) ÅŸi bradul (Abies alba). În unele crânguri sau izolat se întâlnesc măceÅŸul (Rosa canina), păducelul (Crataegus manogyna), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea) ÅŸi unele plante agăţătoare ca hameiul (Humulus lupulus) ÅŸi curpanul de pădure (Clemantis vitalba).
De-a lungul apelor curgîtoare se întâlnesc plante hidrofile ca arinul (Alunus glutinosa), salcia albî (Salix alba) ÅŸi salcia roÅŸie (Salix purpurea). Izolat se mai găseÅŸte salcâmul (Robinia pseudocacia).
Alături de speciile arborescente valoroase în păduri ÅŸi crânguri se mai află ÅŸi arbuÅŸti ca: lemnul câinesc (Ligustum vulgare), socul (Sambucus ebuluc), rugul (Rosa canina), porumbarul (Prunus spinosa) ÅŸi altii.
Alături de speciile arborescente valoroase în păduri ÅŸi crânguri se mai află ÅŸi arbuÅŸti ca: lemnul câinesc (Ligustum vulgare), socul (Sambucus ebuluc), rugul (Rosa canina), porumbarul (Prunus spinosa) ÅŸi altii.
Dintre speciile ierboase în funcÅ£ie de relief ÅŸi de sol întâlnim în diferite asociaÅ£ii: părul porcului (Nardus stricta), iarba vântului, (Apera spica venti), feriga, pirul (Agropytum pepens), în locurile mai înalte ÅŸi iarba câmpului (Aqatis alaba), păiuÅŸul (Festuca rubra), rogozul (Carex vulpina), iarba neagră (Serophularia nodosa)) ÅŸi pipirigul (Holoschoenus vulgaris) în zonele joase ÅŸi umede.